POVESTE URBANĂ: Cândva simbol al Constanței, Casa cu lei construită de un negustor armean în 1895 e acum ruină

Povestea Casei cu lei din Constanța face parte din proiectul „Poveste Urbană„, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care își propune să scoată la lumină poveștile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

Mediafax vă prezintă povestea Casei cu lei.

Impozanta clădire de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român Ion Berindei, între anii 1895 și 1898. Numele clădirii, Casa cu lei, provine de la existența celor patru lei sculptați care tronează pe coloanele imobilului.

Clădirea este amplasată în zona veche a Constanței, în apropiere de Moscheea Carol I și de Biserica Catolică, unde se află mai multe clădiri vechi, majoritatea fiind însă în stare avansată de degradare. Nici Casa cu lei nu face excepție, clădirea fiind închisă de mai mulți ani și având nevoie de reparații capitale.

Casa cu lei a aparținut negustorului armean Dicran Emirzian.

„Casa cu lei a aparținut unui negustor armean bogat, Dicran Emirzian, și a fost construită la începutul secolului trecut după planurile arhitectului Ion Berindei. Inițial, autorul era necunoscut, dar una din căile prin care am identificat autorul, pentru că planurile nu ne-au parvenit, este că are leii, care sunt un însemn specific al lui Berindei. Unde se văd niște lei, acolo este Berindei, de exemplu, Muzeul Muzicii, Casa Cantacuzino, de pe Calea Victoriei. Asta este marca arhitectului Berindei. Am găsit planurile semnate de Berindei la arhive și pentru Palatul Manissalian din Constanța, construit după planurile lui Berindei. I-am recunoscut stilul și Casa cu lei este făcută de el”, spune istoricul de artă Doina Păuleanu.

Casa cu lei, realizată în stilul Neorenașterii italiene, cu elemente neoclasice, a fost ridicată de armeanul Dicran Emirzian pentru familia sa. El era un membru marcant al comunității armene și avea, în centrul Constanței, un magazin cu mărfuri de lux – „La Luvru”.

La un moment dat, Dicran Emirzian a decis să închirieze locuința lui Lazăr Munteanu, un magistrat pasionat de artă, care făcea parte din celebra familie Kalinderu și care a fost prieten cu mulți pictori români importanți. Acesta și-a expus la parterul casei o impresionantă colecție de artă, care putea fi admirată din stradă de către trecători.

De altfel, într-o zi, Krikor Zambaccian, cel care avea să devină unul dintre cei mai importanți colecționari de artă din România, a văzut, prin ferestrele deschise ale casei, tablourile din colecția magistratului, fapt care a constituit punctul de plecare al pasiunii lui Zambaccian pentru obiectele de artă.

„În Casa cu lei a locuit la un moment dat un magistrat, Lazăr Munteanu, care era un mare colecționar din București. El a fost magistrat la Constanța vreo 20 de ani și a început să colecționeze obiecte de artă pe care le avea etalate la parterul Casei cu lei. La un moment dat, Zambaccian trece prin zonă, vede tablourile, intră, le admiră, iar acest fapt declanșează pasiunea care va îl va duce către crearea celei mai mari colecții de artă din România. Zambaccian povestește în însemnările lui cum, văzând această colecție, s-a îndrăgostit de artă”, mai spune Doina Păuleanu.

După primul război mondial, Casa cu lei a devenit, pentru scurt timp, sediu de bancă, documentele vremii indicând că acest lucru s-a întâmplat în 1921.

Apoi, în Casa cu lei a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, până în 1941, când s-a mutat la București. Imobilul a avut apoi mai mulți chiriași, iar în 1950 a fost naționalizat.

În anii ’70, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformată într-un restaurant celebru la vremea aceea, care a funcționat până în primii ani după Revoluția din 1989.

Acum, Casa cu lei, care de câțiva ani este în proprietate privată, fiind deținută de unul dintre cei mai bogați constănțeni, este închisă întrucât are nevoie de reparații importante pentru putea fi din nou funcțională.

Proiectul „Poveste Urbană„, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, este o invitație către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile orașe ale României (București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova și Constanța), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul și agitația citadină. Publicul este invitat ca în lunile iunie – august 2014 să fotografieze casele vechi, cu potențială valoare istorică, și să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info. Acestea se vor regăsi și pe pagina de Facebook „Poveste Urbana”.

Pe lângă fotografie, alături de adresă și câteva informații (opționale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveștile imobilului sau ale foștilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist.

Fotografiile și poveștile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicație pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore și PlayStore, din luna octombrie a acestui an.

În data de 12 august, va avea loc o tragere la sorți, în care vor intra toți utilizatorii ce au încărcat o fotografie până la data de 10 august 2014. La extragere vor fi desemnați 30 de câștigători, care vor primi fiecare câte un album de fotografie.